Ne-am decis câțiva să ieșim, dacă-i soare, la o plimbare prin oraș, prin Baia asta Mare. Motivele au fost mai multe. Printre favoritele la titlu se numără faptul că n-am ieșit de mult și aveam câteva chestii de povestit, plus că ne era dor unul de celălalt - poți să te-mpotrivești? Apoi, câțiva dintre noi (nu dau nume - Dody și Alex) vroiau în mod deosebit niște poze cu primele raze de soare mai blânde, misionari ai anotimpului de tranziție. Străzile în regim de weekend au fost destul de umblate, în mod deosebit de numărul considerabil de tineri ca noi care fie își zâmbeau clipind și sorbindu-se din priviri, doi câte doi, fie se plimbau în grup să-și arate hainele mai subțiri, părul învânturat, să inspire aerul mai cald, obiectele care au început să strălucească dintr-un loc în altul, ca prin minune, până într-un colț de lentilă fumurie. La unii se vedea clar că de abia au așteptat să lase izmenele acasă și să-și ia șosete mai scurte...
P.S. Alex, iartă-l pe soare că te-o făcut clown
În fața falnicei construcții Gold Plaza, vizitată de cei mai de seamă "să mă bag în seamă" (că așa le zic eu), n-am putut să nu imortalizez reflecția blocului renovat de vis-a-vis, strâns ca în pumn de geamurile montate strategic. Îmi părea că seamănă cu un trofeu, o cupă pe care iarna ar merita s-o primească după prestația exemplară de anul acesta. Bravo! Ger și zăpadă de nu-ți vedeai... casa (cu păreri de rău pentru cei din Sud în mod deosebit). S-ar zice că și-a încheiat cursa, că a agitat șampania și ne-a stropit cu ultima ploaie de iarnă, cea de acu' câteva zile. Cam așa ceva arăta:
Între timp, tras de mânecă puțin, m-am pus să fotografiez niște portrete la cei 3 care nu s-au temut de aparat. N-am ieșit de mult cu aparatul prin oraș așa că am avut ocazia să-l testez puțin și pe lumină puternică și umbre bine evidențiate. Trebuie să recunosc că sunt foarte mulțumit! Iată și câteva poze făcute în timp ce-l așteptam pe cel de-al doilea fotograf:
Cum al doilea fotograf a fost prins cu alte treburi, am plecat mai departe... Pe strada Independenței, printre povești, am decis să prind niște cadre cu obiecte în mișcare, parte a fotografiei care a început să-mi placă din ce în ce mai mult și chiar am un "proiect" în plan pentru primăvara asta. Nu dau deocamdată mai multe detalii dar sunt sigur că o să iasă grozav. Voi face și video, e musai să combin fotografia cu video la proiectul ăsta... Iată câteva poze cu mașini în mișcare ce mi s-au părut mai interesante:
Tot cu această ocazie, le-am povestit celor din companie despre un alt filmuleț amuzant pe care l-am gândit, după o lungă pauză în care n-am mai filmat nimic (filmările noastre se pot găsi pe Facebook). Încântați de idee, am pus-o imediat în practică. După câteva duble și după ce am ajuns acasă și le-am montat cap la cap, a ieșit cu ceva chiar interesant. La cererea participanților, acest filmuleț (pentru că e și incomplet deocamdată) nu o să-l postez nicăieri. Poate după alte discuții și discuții, așa, de dragul amintirilor... Dar soarele trăgea perdeaua din ce în ce mai mult. Așa că am mai făcut niște poze portret, având alături renumitul nostru pârâuaș Săsar, undeva în spatele modelelor, desigur, pe unul dintre podurile care țin orașul întreg și-i conectează pe oameni. Mai exact, podul care vine de la spânzurătoare...
În cele din urmă, ne-am grăbit un pic către casă. Aveam și alte responsabilități. Am mai prins totuși câteva cadre pe stradă, vrăjit parcă de cât de bine mă simțisem în doar 2 ore de plimbare. Mi-a fost dor de soare, mi-a fost dor de noi...
Puncte Puncte
